Pentru această activitate, elevii vor crea scenarii atunci când protecțiile primului amendament sunt permise în clasă și când primul amendament nu este permis . Pentru fiecare scenariu, elevii trebuie să definească ce libertate pentru primul amendament urmează să vizualizeze, să creeze o reprezentare vizuală și apoi să explice în spațiul de mai jos de ce acțiunea este sau nu protejată de primul amendament.
Punctul de predare cheie al acestei activități ar trebui să fie centrat în jurul conceptului unei acțiuni „care să perturbe mediul educațional”. Profesorii ar trebui să discute acest concept cu elevii lor înainte de sarcină. Profesorii trebuie să arate exemple istorice de proteste tăcute / discursuri simbolice, astfel încât elevii să poată înțelege cum vorbirea și protestele nu includ întotdeauna strigătele, strigătele sau chiar sunetul.
(Aceste instrucțiuni sunt complet personalizabile. După ce faceți clic pe „Copiare activitate”, actualizați instrucțiunile din fila Editare a sarcinii.)
Data scadentă:
Obiectiv: Creați un storyboard care ilustrează scenarii de protest care sunt protejate de primul amendament și care nu se află în sala de clasă.
Instrucțiuni pentru elevi
Stabilește norme clare pentru discuții înainte de a începe. Explică elevilor că opinia fiecăruia contează și că ascultarea respectuoasă este esențială. Modelează cum să te opui politicos și încurajează deschiderea minții în discuțiile despre subiecte sensibile.
Îndeamnă elevii să aducă povești de știri sau experiențe personale legate de drepturile Primului Amendament. Folosește aceste exemple pentru a conecta învățarea din clasă cu viața reală, făcând discuțiile mai relevante și captivante.
Roagă elevii să reflecte individual, apoi să discute ideile cu un partener înainte de a le împărtăși în fața clasei. Această strategie ajută elevii mai tăcuți să participe și creează un spațiu sigur pentru exprimare.
Prezintă scenarii cu puncte de vedere diferite și încurajează elevii să ia în considerare fiecare parte. Dezvoltă empatia solicitându-le elevilor să explice poziții pe care poate nu le susțin personal, aprofundând astfel înțelegerea complexităților Primului Amendament.
Încheie discuțiile invitând elevii să împărtășească ce au învățat sau cum s-au schimbat opiniile lor. Reflecția ajută la consolidarea înțelegerii și reafirmă dialogul respectuos ca normă a clasei.
Elevii au drepturi ale Primului Amendament, precum libertatea de exprimare, de religie și de exprimare în școală, dar aceste drepturi pot fi limitate dacă acțiunile perturbă mediul educațional sau interferează cu predarea și învățarea.
Discursul elevilor nu este protejat dacă este perturbator, promovează activități ilegale, este obscen sau încalcă drepturile altora. Școlile pot restricționa discursul care întrerupe cursurile sau creează preocupări privind siguranța.
Utilizați activități bazate pe scenarii și discutați exemple precum proteste silențioase sau discursuri simbolice. Ajutați elevii să distingă între exprimarea protejată și acțiunile care perturbă sala de clasă, folosind cazuri istorice și storyboard-uri vizuale.
Exemple de discurs simbolic includ purtarea brățări, proteste silențioase sau afișarea de semne. Aceste acțiuni sunt în general protejate, atâta timp cât nu perturbă mediul de învățare.
Cazul Tinker împotriva Des Moines a stabilit că elevii nu își pierd drepturile Primului Amendament în școală, dar școlile pot limita discursul dacă în mod material perturbă cursurile sau disciplina.