Autori folosesc flashbacks în texte pentru a dezvălui informații despre trecutul unui personaj. Flashback-urile pot oferi o perspectivă asupra motivației unui personaj sau asupra detaliilor despre conflict. În această activitate, elevii vor identifica exemple de flashback și vor identifica scopul autorului pentru includerea acestora.
Marty minte că mănâncă ciocolata surorii sale. El devine tot roșu și susține: "A fost una dintre cele mai grave zile din viața mea".
Marty își amintește că îl chema pe David Howard cu numele său complet în două ocazii: când David stătea pe o cuvă de cocos pe care Marty o făcuse pentru mama sa și când îl prinse pe Marty cu pantalonii în baie.
Marty se gândește la momentul în care a găsit un câine mort, cu un glonț în capul lui, lângă casa lui Judd Traver.
(Aceste instrucțiuni sunt complet personalizabile. După ce faceți clic pe „Copiare activitate”, actualizați instrucțiunile din fila Editare a sarcinii.)
Creați un storyboard care să ilustreze diferite flashback-uri și ceea ce dezvăluie despre poveste.
Introduceți cuvinte semnal care indică adesea un flashback, precum “Îmi amintesc,” “acum mult timp,” sau “pe vremuri.” Evidențierea acestor indicii ajută elevii să caute activ flashback-urile în orice poveste citesc.
Opriți-vă când observați un posibil flashback în text și gândiți-vă cu voce tare despre ce îl face un flashback. Acest lucru demonstrează procesul dvs. de raționament și încurajează elevii să aplice aceleași strategii în mod independent.
După identificarea unui flashback, întrebați-i cum le ajută să înțeleagă acțiunile sau sentimentele unui personaj. Discuția despre aceste conexiuni construiește o înțelegere mai profundă și empatie pentru personaje.
Rugați elevii să creeze desene simple sau storyboards ale flashback-urilor din povești diferite. Această abordare vizuală ajută elevii să își amintească detalii și să înțeleagă mai bine impactul flashback-ului asupra narațiunii.
Organizați discuții mici de grup sau parteneriate în care elevii împărtășesc exemple de flashback-uri și discută de ce autorii ar putea alege să le includă. Conversațiile colaborative stimulează gândirea critică și o analiză literară mai profundă.
O retrogradare este un dispozitiv narativ în care autorul întrerupe narațiunea principală pentru a arăta evenimente din trecut. În 'Shiloh', retrogradările dezvăluie momente cheie din trecutul lui Marty, ajutând cititorii să înțeleagă motivațiile sale și conflictul din poveste.
Elevii pot recunoaște retrogradările în 'Shiloh' căutând momente în care Marty sau alți personaje își amintesc evenimente anterioare. Indiciile includ expresii precum „Îmi amintesc când...” sau schimbări bruște către experiențe din trecut. Evidențiați aceste secțiuni și discutați despre ce dezvăluie despre personaje.
Autorul folosește retrogradări pentru a descoperi motivațiile personajelor, pentru a oferi context și pentru a aprofunda conflictul. Aceste priviri în trecut ajută cititorii să se conecteze cu sentimentele lui Marty și cu deciziile pe care le ia în poveste.
Cea mai bună metodă de a preda retrogradările cu 'Shiloh' este să încurajați elevii să creeze panouri narative care arată fiecare retrogradare și scopul acesteia. Îndemnați-i să ilustreze scene, să descriească ce dezvăluie fiecare retrogradare și să discute de ce a inclus autorul aceste elemente.
Exemplele includ amintirea lui Marty despre cum a mințit spunând că a mâncat ciocolata surorii sale și amintirea găsirii unui câine mort. Aceste retrogradări arată vina lui Marty, simțul responsabilității și sentimentele față de Judd Travers, aprofundând înțelegerea personajului său.