Una dintre cele mai populare forme de ficțiune literară, romanul Bildungsroman, surprinde esența creșterii morale și psihologice a personajelor, a maturității și a înțelegerii lor despre lumea din jurul lor. Multe dintre cele mai cunoscute romane scrise vreodată sunt Bildungsroman într-un fel sau altul. Un roman Bildungsroman, în esență, este o poveste despre procesul de maturizare al unui personaj, în special din copilărie; de fapt, este adesea numit roman de maturizare. Aceste romane tratează de obicei anii de formare ai unui personaj principal sau ai unui tânăr protagonist, sau creșterea și educația lor spirituală. Iată câteva exemple de romane Bildungsroman care sunt familiare multor studenți:
Există multe romane care se încadrează în categoria Bildungsroman și care pot suna familiare multor studenți:
Romanul bildungsroman este un gen specific care se concentrează pe creșterea psihologică și morală a unui protagonist din copilărie până la maturitate, evidențiind evoluția personală de la tinerețe la vârsta adultă. Cuvântul german „bildungsroman” își are originea în Germania secolului al XVIII-lea, romanul lui Goethe, „Ucenicia lui Wilhelm Meister”, fiind adesea citat ca primul exemplu major de roman bildungsroman. De la dezvoltarea sa timpurie în literatura germană, romanul bildungsroman s-a răspândit la nivel internațional în secolul al XIX-lea, modelând genul romanelor despre maturizare, pe măsură ce s-a extins în Europa și nu numai. Astăzi, romanul bildungsroman tipic rămâne o formă narativă populară, surprinzând experiența universală a creșterii prin reprezentarea simbolică a căutării identității și a locului protagonistului în lume.
Definiția romanului bildungs se referă la un gen literar care se concentrează pe creșterea psihologică și morală a unui protagonist de la tinerețe până la vârsta adultă. Există mai multe trăsături și caracteristici definitorii care exemplifică exemplul clasic al formei de roman bildungs.
În timp ce exemplul timpuriu de bildungsroman prezenta predominant protagoniști masculini în călătoria stereotipă a eroului, interpretările contemporane prezintă perspective mai diverse. Bildungsroman-urile postmoderne și feministe se pot concentra pe minorități, femei sau alte grupuri marginalizate, cu povești netradiționale despre maturizare. Variațiuni precum kunstlerroman-ul sau „romanul artistului” se concentrează în mod specific pe creșterea spre maturitate a unui artist. Bildungsroman-urile s-au extins, de asemenea, dincolo de romane, la medii precum filmul, televiziunea și romanele grafice.
Genul continuă să evolueze și să se reinventeze în contexte culturale diferite. De exemplu, romanele de formare postcoloniale examinează probleme legate de rasă, limbă și culturi aflate în conflict, pe măsură ce protagoniștii își caută identitatea. Călătoria protagonistului către vârsta adultă poate implica reconcilierea moștenirii sale cu medii noi.
Genurile bildungsroman și maturizare au asemănări, dar și distincții. Deși ambele se concentrează pe tranziția unui personaj către vârsta adultă, bildungsromanele pun accentul pe dezvoltarea interioară a protagonistului, nu pe evenimentele externe. Poveștile despre maturizare au o arie de aplicare mai largă, care poate explora relații sau probleme sociale.
Caracteristicile comune ale romanului de formare includ căutarea identității, teme de maturizare, protagoniști tineri și călătorii simbolice/metaforice. Protagoniștii sunt modelați de relațiile, mediul și instituțiile lor sociale. Structura urmărește, în general, un protagonist din copilărie până la maturitate, în patru etape principale care marchează creșterea sa psihologică și morală.
Exemplele de romane de tip Bildungsroman variază de la clasice din secolul al XIX-lea, precum Marile Speranțe, până la opere mai contemporane, precum Avantajele de a fi un tăbăcău, care prezintă evoluția genului. Exemplele de cărți de tip Bildungsroman includ, de asemenea, memorii și romane semi-autobiografice care descriu propriile experiențe de maturizare ale autorului.
Cele 4 etape ale romanului de formare sunt Chemarea, Ucenicia, Maturitatea și Acceptarea/Remedierea. Fiecare marchează un punct crucial în dezvoltarea protagonistului.
La fel ca „Chemarea” din Călătoria Eroică , chemarea îl îndeamnă pe personaj în călătoria sa spre creștere spirituală sau psihologică. Personajul este adesea nemulțumit de ceva din viața sa actuală și îl împinge să caute răspunsuri la nefericirea sa în altă parte a lumii.
Ucenicia este procesul de creștere prin care trece personajul pentru a atinge maturitatea și schimbarea morală. Această etapă se numește Ucenicie deoarece personajul trebuie să urmeze o educație departe de originile sale pentru a învăța și a-și stăpâni locul în societate.
Maturitatea nu se câștigă ușor; este un proces lung și anevoios, cu multe greșeli, teste și obstacole interne pe care personajul trebuie să le înfrunte pentru a dobândi în sfârșit maturitatea. Ei pleacă de acolo cu o nouă imagine de sine și știu că acum sunt oameni diferiți.
În această etapă, personajul se va întoarce de obicei la locul său de origine și va folosi noile cunoștințe dobândite pentru a-i ajuta pe alții. În unele cazuri, personajul nu se va întoarce acasă, dar va încerca să remedieze o situație sau o problemă folosind înțelepciunea dobândită în călătoria sa.
Profesorii pot personaliza nivelul de detaliu și numărul de celule necesare pentru proiecte în funcție de timpul de clasă disponibil, de elevii diferențiați și de resurse.
Pe măsură ce citiți un roman de tip Bildungsroman, rugați elevii să urmărească diferitele elemente ale acestui tip de literatură și să le încorporeze într-un șablon exemplu, precum cel de mai jos. Rugați elevii nu doar să descrie scena, ci și să explice cum evidențiază aceasta caracteristica literaturii Bildungsroman. Următorul exemplu a fost creat pentru romanul clasic Bildungsroman al lui Charles Dickens, Marile Speranțe , și urmărește călătoria lui Pip spre maturitate de la începuturile sale umile în forjă.
Deși această lecție poate fi utilizată pentru mai multe niveluri de clasă, mai jos sunt exemple de Standarde Comune de Bază pentru clasele 9-10.
ELA-Literacy.RL.9-10.3: Analyze how complex characters (e.g., those with multiple or conflicting motivations) develop over the course of a text, interact with other characters, and advance the plot or develop the theme
ELA-Literacy.SL.9-10.4: Present information, findings, and supporting evidence clearly, concisely, and logically such that listeners can follow the line of reasoning and the organization, development, substance, and style are appropriate to purpose, audience, and task
ELA-Literacy.RL.9-10.5: Analyze how an author’s choices concerning how to structure a text, order events within it (e.g., parallel plots), and manipulate time (e.g., pacing, flashbacks) create such effects as mystery, tension, or surprise
(Acest lucru va incepe un test gratuit de 2 saptamani - nu este nevoie de card de credit)
Poveștile Bildungsroman pot ajuta studenții să înțeleagă procesul de creștere și de maturizare, care este o experiență comună pentru tineri. Aceste povești pot, de asemenea, să predea lecții importante de morală și etică, precum și să încurajeze elevii să reflecteze asupra propriei lor creșteri și dezvoltări personale.
Poveștile Bildungsroman explorează adesea teme legate de identitate, majorat, educație, norme și așteptări sociale și pierdere și schimbare. Aceste teme sunt esențiale pentru călătoria protagonistului către maturitate și autodescoperire. De exemplu, protagonistul poate lupta să-și definească propria identitate și să o reconcilieze cu așteptările societății sau să experimenteze pierderi sau schimbări semnificative care îl obligă să se adapteze și să crească. Profesorii pot ajuta elevii să se identifice și să analizeze aceste teme, încurajându-i să creeze conexiuni cu propriile experiențe de creștere și învățare, folosind organizatori grafici și discuții în grupuri mici pentru a facilita analiza și interpretarea, oferind activități de analiză schelete și încurajând explorarea mai multor perspective și contexte. Prin implicarea cu aceste teme, elevii pot obține o înțelegere mai profundă a genului bildungsroman și a procesului complex de creștere și maturizare.
Pentru a angaja cititorii reticenți în poveștile bildungsroman, profesorii pot permite elevilor să aleagă o poveste care să se alinieze intereselor lor sau să folosească resurse multimedia, cum ar fi adaptări de filme sau cărți audio. Discuțiile în grupuri mici, un mediu de clasă sigur și evaluările formative pot încuraja participarea tuturor elevilor. Activitățile practice și creative pot implica, de asemenea, studenții care se pot lupta cu formele tradiționale de analiză. Aceste strategii creează un mediu de învățare incluziv și antrenant, care îi sprijină pe toți elevii în explorarea genului bildungsroman.