Fizica
Storyboard Text
- Da!
- Fenomene fizice din natura:Fulgerul este un arc electric luminos care rezultă în urma unui proces de descărcare electrică în nori, din cauza unei diferențe de potențial electrostatic. Fulgerul are loc în natură între norii încărcați cu diferite sarcini electrice.Pentru că fulgerul este o descărcare electrică și atunci când ia naștere produce un echilibru electric între furtună și straturile norului, pentru a se forma un trăsnet între nor și pământ, trebuie să existe tensiuni de câteva zeci de milioane de volți. Atunci, fenomenul, care este o scânteie de descărcare electrică, trebuie să aibă o tensiune de aproximativ 3 milioane de volți/metru.
- Buna dimineata!esti gata pentru lectie?
- Care este diferenta ?Trăsnetul este descărcarea electrică disruptivă care se produce între nor și pământ. Acesta poate fi negativ sau pozitiv.Trăsnetul negativ, cunoscut și drept trăsnetul obișnuit, se produce între baza norului și pământului, iar trăsnetul pozitiv se produce între partea superioară a norului și pământ. Tunetul este mai exact sunetul produs în atmosferă în urma unui proces de descărcare electrică. În momentul descărcării trăsnetului, aerul din jurul canalului se încălzește brusc și ajunge la o temperatură de 28.000 de grade Celsius, o temperatură de aproximativ 5 ori temperatura de la suprafața soarelui. Inițial, se produce o expansiune explozivă, violentă și foarte rapidă a aerului înconjurător și de aici rezultă o unde de șoc care, ulterior, încetinește la o viteză mult mai mică și devine o undă de sunet normală percepută drept tunet.Tornadele sunt perturbaţii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane înguste care se roteşte foarte repede sau al unei pâlnii întoarse care atinge nivelul solului. Termenul de “tornadă” provine din latinescul “tonare” care înseamna “a tuna”.Ceața este fenomenul care constă într-o aglomerație de particule de apă ce se află în suspensie în atmosferă, în apropierea solului și reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000 de metri.
- Curcubeul pe care îl vedem imediat după ploaie, atunci când cerul este senin, este un fenomen optic ce apare atunci când lumina soarelui suferă fenomene de reflecție, reflexie și difuzie odată cu picăturile de apă din atmosferă.În contact cu apa, chiar și un strop mărunt de apă, lumina albă este descompusă în frecvențe individuale, prin refracție, corespunzătoare culorilor din spectrul vizibil, asemenea unei intrări într-o prismă optică. Separația culorilor are loc datorită luminii ce este reflectată diferit. O parte din lumină se reflectă din interiorul picăturii de apă la contactul cu marginea opusă a stropului de apă, iar cealaltă parte se descompune la momentul ieșirii din picătura de apă. Cum se formează curcubeulCe este zăpada/ninsoare/nea/omăt – cum se formează Zăpada este forma solidă de precipitații, mai exact, apa înghețată care se află într-o stare cristalină ce constă într-un număr mare de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește ninsoare. Zăpada se formează atunci când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă, la temperaturi mai scăzute de 0 grade Celsius. Fenomene ale naturii - zăpadă Fenomene ale naturii – zăpadă
- Dipolul magnetic atomic este sursa magnetismului. La nivel atomic, dipolii magnetici sunt în principal rezultatul a două tipuri de mișcare a electronilor. Există mișcarea orbitală a electronului în jurul nucleului, care produce un moment magnetic orbital dipol. Cealaltă componentă a momentului magnetic al electronilor se datorează momentului magnetic spin dipolar. Cu toate acestea, mișcarea electronilor în jurul nucleului nu este într-adevăr o orbită și nici momentul magnetic dipol de spin nu este asociat cu „rotirea” efectivă a electronilor. Electronii neperecheați tind să contribuie la capacitatea unui material de a deveni magnetic, deoarece momentul magnetic al electronilor nu poate fi anulat total atunci când există electroni „ciudați”.
- 1. Cinematica – se ocupă cu descrierea geometrică, spatio-temporală a mişcării (coordonate, timp, traiectorie, viteză, acceleraţie);2. Dinamica – studiază şi cauzele mişcării variate (forţele, impulsul, lucrul mecanic, energia); 3. Statica – studiază echilibrul forţelor.Se numeşte mişcare mecanică a unui corp schimbarea poziţiei sale faţă de alte corpuri considerate fixe. Exemple de mişcări mecanice: deplasările oamenilor, deplasarea vehiculelor, curgerea apelor. Pentru a studia mişcarea unui corp trebuie să alegem totdeauna un alt corp, numit corp de referinţă (ex. Pământul), la care să raportăm în fiecare moment poziţia corpului studiat. Ex: un corp aflat în repaus faţă de Pământ este în mişcare faţă de Soare şi stele deoarece Pământul este în mişcare în Univers.Se numeşte sistem de referinţă ansamblul format dintr-un sistem de coordonate (un corp de referinţă şi o riglă pentru determinarea poziţiei) şi un ceasornic (pentru măsurarea timpului).Repausul este un caz particular al mişcării.
- Toată lumea ştie că Newton a descoperită gravitaţia datorită unei întâmplări amuzante, asemănătoare cu cea prin care Arhimede a descoperit volumul obiectelor. Însă lucrurile deşi par logice, sunt oarecum discutabile. Faimoasa istorioară se pare a fi doar o minciună de familie.În această legendă se spune că într-o zi, când Isaac Newton stătea liniştit sub un copac, un măr ar fi căzut din pom, lovindu-l. Şi atunci se pare că i-ar fi venit ideea care a dus la legea gravitaţiei.Acum însă se crede că toata aceasta poveste nu a fost decât invenţia nepoatei lui Newton, Catherine Conduitt, care este singura persoană care a povestit vreodată această întâmplare. Şi asta după mulţi ani de la moartea lui Newton, iar istorioara a fost publicată pentru prima dată într-un eseu de-al lui Voltaire. Se crede astfel că fie Voltaire, fie nepoata, au inventat această poveste, care a prins însă la public şi a rămas în istorie.
Over 30 Million Storyboards Created